Testele alergologice presupun testarea la nivelul pielii (cutanat) sau testarea hematologică (sanguină) pentru a descoperi dacă o substanță sau un alergen declanșează o reacție alergică la pacientul respectiv. Testele alergologice cutanate sunt preferate celor sanguine deoarece se fac mai repede și sunt mai concludente.
Testele alergologice cutanate sunt folosite pentru identificarea substanțelor care cauzează reacții alergice. De obicei sunt realizate prin aplicarea alergenului direct pe piele sau prin gratajul sau înțeparea pielii pentru a permite o mai bună expunere, evaluându-se apoi reacția cutanată. De asemenea, se mai poate face și prin injectarea alergenului subcutanat sau prin aplicarea unui plasture care este purtat pe piele pentru o anumită perioadă de timp.
Testele cutanate sunt rapide, simple și relativ sigure. Acestea pot fi de mare ajutor în identificarea exactă a cauzelor alergiilor.
Există trei tipuri de teste cutanate pentru identificarea alergenilor:
- testul prick,
- testul intradermic,
- testul patch (cu plasture).
Testele alergologice sanguine caută și identifică în sangele pacientului sunstanțe denumite anticorpi și sunt recomandate pacienților care, din diferite motive, nu pot face testele cutanate. Cel mai utilizat test alergologic sanguin este cel de titrare imunoenzimatică, prescurtat ELISA (din engleza, enzyme-linked immunosorbent assay). Acest test măsoară nivelul din sânge a unui tip de anticorpi, denumiți imunoglobuline E (IgE), care sunt produși de organism ca răspuns la diverși antigeni, provocând reacția alergică. Persoanele care au un nivel crescut de imunoglobuline E sunt de obicei alergice sau suferă de astm.
De ce se face testul?
Testele alergologice cutanate sunt folosite pentru identificarea substanțelor care cauzează reacții alergice precum: alergenii inhalatori (acarienii, polenul, tutunul, părul de animale), alergenii alimentari (alunele, nucile, ouăle, laptele, stridiile, peștele) sau alergiile la un medicament sau la veninul insectelor.
Testele alergologice sanguine se fac în cazul în care pacientul nu poate face testul cutanat. Printre aceste situații se numără:
- pacientul suferă de urticarie sau eczemă, acest lucru impiedicând evaluarea reacției cutanate
- pacientul nu poate întrerupe tratamentul cu antihistaminice sau antidepresive triciclice, acestea putând reduce reacția alergică
- există riscul ca pacientul să facă șoc anafilactic.
Pregătire pacient:
Pacientul trebuie să informeze medicul care îi va face testul alergologic despre toate medicamentele pe care le ia, inclusiv cele fără rețetă. Deoarece medicamentele antialergice, inclusiv antihistaminicele, care se eliberează fără rețetă au un efect bun împotriva reacțiilor alergice, trebuie să întrerupeți administrarea acestora cu câteva zile înaintea testului respectând recomandările medicului.
Cum se face testul?
Testul prick – medicul sau asistenta va examina tegumentul de pe antebraț și îl va curăța cu alcool (uneori, testul se face pe o anumită zona a spatelui). Zonele respective sunt apoi marcate pentru a identifica ce alergen este testat pe acea zonă. În cadrul testului prick pot fi testați mai multi alergeni precum polenul, părul de animale sau veninul insectelor. O picătură din fiecare alergen este pusă pe piele. Apoi cu un ac de unică folosință se ințeapă pielea permițând extractului de alergen să intre în zona superficială a pielii numită epiderma.
Testul intradermic – după examinarea și dezinfectarea pielii, o cantitate mică de alergen este injectată subcutanat. Medicul inspectează zona injectată după 12-15 minute; în cazul în care aceasta este tumefiată și roșie, pacientul este alergic la substanța respectivă.
Testul patch – este un plasture care conține un alegen și este aplicat pe piele. Acest test se efectuează pentru a identifica factorul care declanșează dermatita alergică de contact. Dacă există anticorpi pentru respectivii antigeni, tegumentul din acea zonă va fi iritat și veți suferi mâncărimi asemănătoare cu cele cauzate de o înțepătură de țânțar. Aceasta reacție indică faptul ca sunteți alergic la acea substanță.
Testul sanguin – este asemănător oricărei alte analize de sânge. Asistenta va lega un garou în jurul brațului pentru evidențierea venei din care se va lua proba de sânge. Zona în care va fi introdus acul va fi ștearsă în prealabil cu un lichid antiseptic pentru a evita riscul unei infecții. După ce se va colecta o cantitate suficientă de sânge pentru analiză, asistenta va dezlega garoul și va pansa zona în care a fost introdus acul. Mostra de sânge este apoi trimisă la laborator pentru a determina prezența anticorpilor specifici anumitor alergeni.
Cum se simte?
Atât în cazul testului prick cât și în cazul testului intradermal se pot produce senzații ușoare de înțepare când este prelevată fiecare probă. Dacă se manifestă, reacția alergică s-ar putea manifesta prin prurit, sensibilitate și tumefiere a zonei cutanate la nivelul căreia au fost aplicate soluțiile alergenice. După efectuarea testării, se va aplica pe piele un material răcoros sau o cremă care conțne corticosteroizi pentru diminuarea pruritului sau tumefierii. Dacă se realizează un test cutanat utilizând plasturi și apare prurit intens și durere sub oricare dintre plasturi, pacientul trebuie să îndepărteaze plasturii și să anunțe urgent medicul. În timpul prelevării probei de sânge pacientul va simți doar o înțepătură mică și o ușoară senzație de disconfort. Există totuși persoane care pot simți o durere acută și prelungită și pot manifesta chiar stări de amețeală sau leșin.
Riscuri:
Unul dintre cele mai severe riscuri la care este expus un pacient atât în cazul testului prick, cât și în cazul testului intradermal este reprezentat de șocul anafilactic. Șocul anafilactic este o reacție alergică severă manifestată prin prurit, wheezing (respirațiă șuierătoare), tumefierea feței și a corpului și hipotermie (scăderea temperaturii corpului sub media normală). Specialiștii susțin totuși că incidența acestei manifestări este destul de scăzută. Dacă se realizează un test cutanat utilizând plasturi și apare mâncărime intensă și durere sub oricare dintre plasturi, pacientul trebuie să îndepărteze plasturii și să anunțe urgent medicul.
Riscurile efectuării testului alergologic sanguin sunt minime, totuși pacientul poate leșina sau ameți în momentul introducerii acului în venă. De asemenea, locul în care a fost introdus acul poate sângera abundent iar ulterior se poate forma o acumulare de sânge, un hematom, care va evolua într-o echimoza.
Rezultate:
Interpretarea rezultatelor testelor alergologice cutanate este următoarea:
- Normal (negativ): nici o porțiune de piele unde a fost aplicată substanța alergenă nu și-a modificat culoarea (înroșirea pielii);
- Anormal (pozitiv): inflamarea zonei unde a fost aplicată substanța alergenică și ridicarea acesteia cu cel putin 3 mm. Gradul de inflamare a pielii este direct proporțional cu gradul de alergie al persoanei testate.
Rezultatul testelor de sânge sunt disponibile într-un interval de maxim 7 zile. Acestea pot fi:
- Normal (negativ): valorile imunoglobulinelor E (IgE) sunt asemănătoare unei persoane care nu se confruntă cu nici un fel de alergii;
- Anormal (pozitiv): valorile de imunoglobuline E (IgE) specifice unei anumite substanțe alergenice sunt de patru ori mai mari decât cele normale;
Ce poate afecta testul?
Testele alergologice pot fi influențate de: efectuarea exercițiilor fizice care cauzează transpirație abundentă și udarea unuia dintre plasturii atașati la nivelul pielii; administrarea unor medicamente precum antihistamine sau antidepresive triciclice.
Alte informații:
Testele alergologice nu sunt necesare dacă apar alergii minore care sunt ușor de controlat prin tratament medicamentos sau prin schimbarea stilului de viață. De asemenea, este important de știut că testele cutanate sunt mai ieftine și mai exacte în identificarea alergenului decât testele de sânge.
Dr. Iuliana Cristina CARATĂ, medic specialist alergologie
