În ultimii ani specialiștii au inițiat cercetări și corelații între „cultura bunăstării” și existența tulburărilor emoționale la adolescenți. Cu toate avantajele economice și sociale de care dispun, și adolescenții din familiile înstărite prezintă risc crescut la îmbolnăviri psihice. 
Mai multe cercetări din S.U.A., Marea Britanie, Suedia au identificat creșterea cazurilor de depresie, suicid și consum de droguri la preadolescenții și adolescenții din familii înstărite și educate. Este evident că banii, educația, puterea, prestigiul și bunurile materiale nu oferă nici o protecție în fața nefericirii. Cauzele ar fi aspectele acestei culturi ce valorizează mai mult banii decât oamenii, cum ar fi: materialismul, individualismul, perfecționismul, competiția.
Creșterea copiilor sau parenting-ul a ajuns un subiect mult utilizat și la noi. Există părinți care consideră că metodele și rețetele prescrise în cărți și cursuri reprezintă soluția pentru probleme, sunt și părinti care resping această idee. Părinții își doresc tot ce e mai bun pentru copiii lor, parenting-ul este bine intenționat, însă uneori lipsit de apropiere sufletească și limite sănătoase. Cel mai frecvent în familiile privilegiate, părinții sunt indisponibili pentru că sunt implicați în locuri de muncă bine plătite, în afaceri proprii și petrec puțin timp liber sau deloc în familie, sunt distanți emoțional și au așteptări foarte ridicate privind rezultatele școlare ale copiilor „pentru că li se oferă toate condițiile”.
Rețetele nu aduc o rezolvare a problemelor cu care se confruntă părinții și adolescenții. Cel mai mult contează felul în care stabilim relații unii cu alții. Apropierea sufletească este vindecătoare, mai ales căldura maternă este cel mai important factor de protecție împotriva apariției tulburărilor psihologice.
Bilbliografie: Madeline Levine, „Pretul succesului”, Editura ASCR, Cluj – Napoca, 2016
Viorica Cucu
Psiholog clinician principal, psihoterapeut
