Frotiul cervico-vaginal este o metodă de examinare la microscop a materialului biologic recoltat de la nivelul colului uterin și a vaginului, care este etalat pe mai multe lame de sticlă și care stă la baza screening-ului cancerului de col uterin.
Este bazat pe faptul că celulele epiteliale care sunt la suprafaţa colului uterin se descuamează şi, în acest fel, se vor putea recolta atât celule normale cât și eventuale celule patologice.
CONDIŢII DE PRELEVARE
– recoltare la distanţă de un contact sexual (48 de ore),
– în prima jumătate a ciclului menstrual (este posibil oricând în timpul ciclului),
– la distanţă de un tratament local,
– în absenţa infecţiilor,
– după tratament local cu estrogeni pentru femeile aflate la menopauză,
– trebuie să acopere în totalitate exocolul şi endocolul,
– se vor utiliza periuţe speciale (cytobrush si cervex-brush),
– produsul biologic trebuie etalat conform standardelor actuale,
– se va proceda imediat la fixarea produsului biologic pe lame (nu se acceptă uscarea la aer),
– lamele astfel pregătite vor fi depuse în cutii speciale de transport şi se transmit laboratorului însoţite de un buletin completat corect.
COLORAREA
Este prerogativa exclusivă a laboratorului de citologie si poate fi realizată manual sau automat.
Se acceptă doar coloraţia Papanicolau, care permite citologului să diferenţieze mult mai uşor diversele tipuri de celule şi extrem de important, structura celulelor (membrană, citoplasmă, nucleu cu nucleoli).
REZULTATUL CITOLOGIC
Citirea lamelor se realizează la microscop de către personal calificat (există şi alternativa citirii automate de către un scanner, care separă lamele cu celule anorrmale de cele cu celule normale, personalul medical acordând atenţie doar lamelor cu atipii celulare).
Rezultatul se va concretiza într-un buletin citologic. Este un document medical care trebuie să fie redactat conform normelor europene, adică în sistemul Bethesda. Nu mai poate fi acceptată o altă alternativă, întrucât doar respectarea normelor enunţate mai sus asigură standardizarea procedurilor şi fiabilitatea rezultatelor.
Informaţiile de mai sus se referă la modalitatea convenţională de obţinere şi procesare a FCV.
TEHNICA LBC
În ultimii ani s-a dezvoltat o tehnică nouă numită tehnica în strat subţire (THIN LAYER SISTEM) sau în mediu lichid (LBC- liquid based cytology).
A. Preparare specimenelor LBC
Celulele recoltate de ginecolog cu periuţe speciale (cytobrush şi cervex-brush al căror cap se poate rupe) sunt transferate în recipiente ce conţin o soluţie de conservare şi sunt treansferate laboratorului de citologie.
Anatomopatologul se ocupă în continuare de toate etapele de separare a celulelor prin:
– THIN PREP: filtrarea şi recoltarea celulelor sub vid pe o membrană, apoi trasferul pe o lamă de sticlă
– SURE PATH: centrifugarea şi sedimentarea celulelor după un gradient de densitate
Avantaje:
– evită artefactele produse de suprapunerea celulelor de pe FCV convenţional,
– furnizează eşantioane reprezentative din toate celulele recoltate,
– creşte detecţia leziunilor intraepiteliale,
– elimină o mare parte a celulelor inflamatorii, a hematiilor şi necrozei,
– timpul de citire se reduce la jumătate,
– scade numărul FCV neinterpretabile,
– suspensia poate fi utilizată pentru: – prepararea mai multor lame,
– permite tiparea ADN virală,
– izolarea Chlamydia.
Dezavantaje:
– dispersia materialului celular suprimă reperele vizuale obişnuite,
– anatomopatologul are nevoie de o pregătire în plus (6 luni !) pentru reajustarea criteriilor morfologice ale celulelor,
– cantitatea abia suficientă de material celular pentru interpretare,
– costurile legate de: recoltare, transport, transfer, mentenanţă.
B. Sistemul computerizat de procesare
Lamele astfel obţinute vor fi colorate automat de un aparat care realizează toţi timpii metodei Papanicolau pentru un număr foarte mare de lame simultan. Apoi, lamele sunt poziţionate corespunzător la microscop.
Imaginile sunt preluate de la microscop de o cameră digitală şi transmise unui scanner de înaltă rezoluţie capabil să extragă criteriile indicatoare de malignitate pe baza proprietăţilor citochimice şi citometrice ale celulelor neoplazice. Zona astfel capturată ca imagine digitală este vizualizată pe un monitor pentru a fi analizată.
Dacă va fi confirmată cu anomalii, întreaga lamă va fi revăzută şi interpretată de un citolog, dar atenţia acestuia se va direcţiona spre ariile identificate de computer ca potenţial anormale.
Datele obţinute sunt arhivate pe suport magnetic.
Laboratoarele sunt conectate cu fibră optică între ele şi cu un centru universitar care le îndrumă metodologic. Acest sistem permite trafic mare şi rapid de date, realizarea de teleconferinţe, rezlovarea unor cazuri controversate prin apelarea la competenţa unui profesor universitar.
SCREENING–UL CANCERULUI DE COL UTERIN.
Este testarea unei populaţii asimptomatice în vederea depistării stadiilor precanceroase sau stadiilor foarte incipiente ale cancerului de col uterin prin FCV.
Se bazează pe ipoteza continuităţii lezionale, care subliniază filiaţia lezională dintre leziunea benignă şi cea malignă. Din momentul infecţiei cu HPV evoluţia leziunilor se poate desfăşura astfel:
– 1 an: infecţia poate fi trecătoare; 80% dintre femei se debarasează prin imunitatea proprie
– >2 ani: infecţia este persistentă
↓ 2-5 ani
– displazie uşoară: CIN I
↓ 4-5 ani
– displazie severă: CIN II / CIN III (CIS)
↓ 9 – 15 ani
– cancer invaziv.
Se poate observa că într-o perioadă de 20 de ani se ajunge de la displazie simplă la cancer invaziv. Astfel, dacă o tânără îşi începe viaţa sexuală la 15 ani, la 35 de ani riscă să fie diagnosticată cu cancer de col uterin invaziv, dacă între timp nu a considerat că ar fi util să facă un examen ginecologic cu recoltarea FCV.
PERIODICITATEA PRELEVĂRILOR
Primul frotiu este bine să se efectueze la 3 (trei) ani de la primul contact sexual, dar nu mai târziu de 21 de ani.
Urmează o testare anuală până la vârsta de 30 de ani.
După 30 de ani: testare anuală şi dacă două testări succesive la un an sunt normale se poate mări intervalul la 2 (doi) ani.
Pentru a se atinge obiectivele propuse de programul de screening al cancerului de col uterin trebuie să se îndeplinească mai multe condiţii:
– să cuprindă mase cât mai largi ale populaţiei cu risc, cel puţin 75-80 % ( primul contact sexual – 65 de ani),
– acţiunea să fie continuă, de durată,
– asigurarea bazei materiale corespunzătoare standardelor internaţionale,
– recoltarea, prelucrarea, interpretarea specimenelor să fie standardizate,
– controlul calităţii,
– încadrarea citologică în sistemul Bethesda,
– finalizarea acţiunii: pacientele selecţionate să fie supuse în continuare unui proces minuţios de diagnostic: colposcopie, biopsie.
IMPACTUL SCREENING–ULUI CITOLOGIC
În ultimii 40 de ani, s-a produs o reducere dramatică a incidenţei cancerului de col uterin în America de Nord ( SUA şi Canada) şi în Europa Occidentală, zone cu programe naţionale de screening.
Femeile care nu sunt supuse unui screening sistematic sunt foarte vulnerabile la cancerul de col uterin.
Impactul programului naţional de screening este foarte clar demonstrat de experinţa Scandinavă:
– Finlanda: program national de screening din 1950: incidenţă 5,5 cazuri / 100.000 de femei
– Norvegia: program naţional de screening din 1995: incidenţă 15,6 cazuri / 100.000 de femei
În contrast cu reducerea incidenţei şi mortalitatea prin cancer scuamos a crescut mult incidenţa adenocarcinomului invaziv al colului uterin (două varietăţi de cancer care pleacă de la cele două tipuri de celule care se găsesc la nivelul colului uterin).
SISTEMUL BETHESDA
Descoperirea asocierii leziunilor tractului genital inferior cu HPV a dus la reevaluarea multor leziuni, considerate timp îndelungat displazie incipientă şi reclasificate ca: infecţii virale pure sau atipii.
Asocierea HPV cu leziunile de grad înalt sau cu cancerul cervical au creat confuzie în legătură cu relaţia dintre HPV şi diverse leziuni cervicale şi cum ar putea fi ele clasificate.
Fiecare laborator şi-a imaginat propria clasificare care nu era reproductibilă sau comparabilă cu ale altor laboratoare.
În anul 1988 s-a organizat un work-shop la NIH Bethesda (National Institute of Helth) Maryland, USA, care avea ca scop standardizarea raportărilor în cazul FCV. Simplificarea terminologiei şi relaţia mai clară cu aspectele histologice au făcut ca între anii 1991 şi 2001 sistemul Bethesda să se cristalizeze ca sistem standard de raportare: Bethesda system- BS.
Dr. Romulus CARANFIL,
medic primar ginecolog, doctor în științe medicale
competenţă în ecografie ginecologică şi obstetricală, competenţă în colposcopie
