Atacul de panică și agorafobia

Ce este atacul de panică și agorafobia?

În cadrul atacului de panică persoana resimte niveluri foarte ridicate de îngrijorare, teamă, anxietate. Ea ajunge în situaţia de a crede că va avea un atac de cord, că va înnebuni, că va pierde controlul şi chiar că va muri. Persoana cu atac de panică poate resimţi simptome fizice cum ar fi: probleme de respiraţie, senzaţie de sufocare, palpitaţii, durere şi presiune asupra pieptului sau senzaţie de ameţeală. Atacurile de panică apar inopinat şi în puţine cazuri durează mai mult de 30 minute, atingând niveluri maxime de anxietate în primele 10 minute.
Multe persoane cu atac de panică prezintă şi agorafobie.

Agorafobia este reprezentată de frica resimţită în toate locurile şi situaţiile în care persoana ar putea experienţia un atac de panică sau de unde ar putea scăpa dificil. Ca exemple există persoane cu agorafobie care evită să fie singuri în afara casei, să meargă în magazine, să urce munţi, să meargă cu diverse mijloace de transport în comun, să traverseze poduri, să folosească liftul sau să se deplaseze în spaţii deschise.

Model explicativ atac de panică

Senzaţii fizice specifice (ameţeli, respiraţie greoaie, tremor, ritm cardiac crescut-datorate stresului, unor boli etc.) → Interpretări nerealiste (“Mor.”, Voi leşina.”) →  Atenţie exagerată la simptomele specifice (concentrare excesivă pe orice emoţie sau senzaţie interioară) → Senzaţii fizice şi îngrijorare sporite → Alarmă falsă (“Voi muri”) → Panică (“Simt clar că ceva e în neregulă cu mine”) → Îngrijorare accentuată → Evitare (evitarea oricărei situaţii care produce disconfort)

Ce facem în cadrul şedinţelor de psihoterapie cognitiv-comportamentală pentru tratarea  atacului de panică şi agorafobiei?

1. Evaluăm nivelul anxietăţii dumneavoastră si comportamentele evitative.
2. Folosim pentru asta teste si alte tipuri de evaluări.
3. În caz de nevoie, luăm în considerare tratamentul medicamentos.
4. Concepem o ierarhie a fricilor dumneavoastră.
5. Ne expunem treptat la fricile din listă.
6. Învăţăm tehnici de relaxare prin respiraţie şi de relaxare musculară progresivă.
7. Identificăm gândurile nefolositoare şi le transformăm în gânduri mai realiste.
8. Dezvoltăm mecanisme de adaptare pentru îmbunătăţirea managementului stresului.

sursă imagine