La om, sub o formă sau alta, jocul este prezent la orice vârstă, stare socială, nivel de cultură, loc sau epocă.

Jucăriile sunt factori esențiali, facilitatori în apariția și dezvoltarea jocului reprezentativ la copii. Fiind un comportament social, jocul ajută la stabilirea relațiilor sociale. Cazurile frecvente pe care le întalnesc sunt copiii între 2 și 5 ani cu dificultăți de vorbire, dificultăți de integrare în mediul de grădiniță, întârziere în achizițiile specifice vârstei biologice.

După aplicarea interviului clinic părinților, deseori se evidențiază lipsa interacțiunii cu copilul prin joc, lipsa socializării justificate prin programul prelungit de muncă al părinților, lipsa timpului alocat copilului și expunere prelungită la desene animate, programe TV, calculator, jocuri pe tablete. Studiile UNICEF arată că în România copiii stau 23 de ore în medie pe saptămână la TV/calculator comparativ cu ceilalți copii europeni care stau 10 ore în medie pe săptămână la TV/calculator.

În acest context jocul și interacțiunea în familie, cu alți adulți și cu alți copii este forma cea mai adecvată; prin joc copilul se pregătește și se adaptează la viață, explorează lumea, iși foloseste corpul, mâna, mintea, întalnește relații de colaborare și parteneriat.

Totuși, rolul adultului este hotărâtor, el trebuie să intervină pe multiple planuri de la alegerea și amenajarea spațiului de joacă, a jucăriilor și materialelor până la alegerea, sprijinirea și coordonarea jocului, evident încurajându-l, stimulându-l în orice moment. Fiecare etapă de dezvoltare își are specificul său în care putem distinge stadii:

  • Până la un an și jumatate domină așa-zisul “joc de funcții” care favorizează dezvoltarea simțurilor. Copilul duce obiecte la gură, zâmbește și întinde mâinile partenerului, văzul și auzul încep să coreleze cu mișcările. Jucăriile trebuie să fie fără margini tăioase, în culori vii, jucării muzicale, să nu poată fi inghițite, ușor de curățat.
  • Între un an și jumătate și trei ani este specific “jocul de cercetare”: copilul caută, strică, desface, golește sertare, sortează. Se recomanda jucării care se îmbină, se rostogolesc, jucării care se închid și se deschid, cutiuțe, jucării care se înșurubează și se deșurubează.
  • Peste trei ani copilul colaborează, întelege, intră în joc, respectă reguli de joc, intră în roluri, alege culori, forme, obiecte, creează și recreează o poveste. Se pot folosi marionete, puzzle-uri, cuburi, lego-uri, jocuri de societate, povești, cărti cu animale, legume, flori, fructe. Toate fac corelații între achiziții cognitive, abilități motrice, senzoriale și dezvoltă inteligența, vocabularul activ.

Să nu uităm esențialul, jocul este o bucurie pentru orice copil!

Viorica Cucu, psiholog și psihoterapeut


logo

Informații suplimentare despre serviciile de psihologie din cadrul Centrului Medical Micromedica Piatra Neamț regăsiți aici.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *